Mi-am luat o nuca de cocos. Pana aici, totul a mers struna.

Ajunsa acasa, am luat la rand uneltele: cutit, cutit mai mare, ciocan, cuie, dalta, tirbuson… Nuca, nimic! Parca loveam in granit.

Cum ferastrau n-aveam si-mi era jena sa ma duc la vecinul care isi renova apartamentul sa-l rog sa-mi polizeze si mie nuca de cocos, am facut ceea ce ar face orice om ajuns intr-un impas (nu, nu m-am dezbracat): am cautat pe Google. Deloc suprinzator, se pare ca suntem multi framantati de intrebarea “cum sa spargi o nuca de cocos”. (De dragul adevarului istoric, ar fi de mentionat si ca erau vreo cativa care se intrebau cine naiba mananca nuci de cocos.)

Evident, Google mi-a furnizat imediat o lista cu cativa pasi simpli pentru a sparge o nuca de cocos, pe care-i voi detalia mai jos.

Pasul 1. Faceti o gaura in acea parte a nucii care seamana cu niste ochi, pentru a scoate partea lichida din nuca.
Doua cuie si 1 tirbuson mai tarziu, zeama de cocos era afara. (In mare parte pe maini, picioare si fata de masa.)

Pasul 2. Gasiti linia care uneste cele doua emisfere ale nucii si loviti nuca de-a lungul acelei linii, pana cand cele doua jumatati se vor separa singure. Daca nu merge cu lovituri fine, incercati sa dati cu ea de un colt de ciment.

Ei bine, minciuna sfruntata!
In primul rand, nuca mea de cocos avea o linie, dar era in zig-zag, nu separa deloc doua emisfere.
In al doilea rand, am incercat sa o lovesc fin, am incercat sa fiu dura, nimic!

Pe scurt, am dat-o de gresie, de pervaz, am iesit pe hol si am dat cu ea de trepte, mai aveam putin si o aruncam de la etaj. Nuca ramanea indiferenta la eforturile mele, in schimb bucataria arata ca dupa razboi: aschii si bucati de coaja sarite prin toata casa, o bucata de gresie ciobita si un cutit incapacitat.

Eram gata sa abandonez lupta, cand s-a intamplat si minunea: a crapat nuca! Evident, n-a crapat in doua jumatati, cum zicea Google, a crapat o calota neregulata din ea si a trebuit sa muncesc inca o jumatate de ora ca sa scot miezul.

Asa ca as vrea, pe aceasta cale, sa imi impartasesc experienta cu cei care sunt mistuiti de aceeasi curiozitate ca si mine: in nuca de cocos se afla un lichid incolor si dulceag (pe care il poti bea storcandu-ti hainele cu care ai fost imbracat cand ai spart-o), precum si un miez alb foarte dur pe care habar n-am cum il poti manca (aici se pare ca Google n-a mai putut sa ma ajute, probabil n-a apucat nimeni sa ajunga si la partea asta).

Fie-va cocosul prielnic!